EDITORIAL Aurel STANCU, 10 aprilie 2023
A trecut ca o cometă care arde cerul și pământul, sperie omenirea și apoi se uită. Știre de încremenit timpul. Lumea e mai complicată decât o tablă de șah iar o judecată umană nu este în stare să o înțeleagă. Cei mai mulți dintre liderii planetei ajung deseori să facă lucruri stupide, penibile, descalificabile, iresponsabile.
Nu e cazul Chinei. Acolo, sufletul, inima și mintea sunt un metronom. Algoritmul poate monitoriza orice informație despre orice se vrea. Mai ales dacă miza e uriașă. Or, în aceste momente se joacă soarta omenirii pe viață și pe moarte.
Așadar, săptămâna trecută, președintele francez, Emmanuel Macron, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au efectuat o deplasare în China. Treabă profundă și cu bătaie lungă. Pentru că e o naivitate să credem că un Război Mondial, în final atomic, este imposibil. Războiul ar fi dezastruos pentru toată lumea. Niciun zeu și nicio lege și nicio armă extraterestră, intrateriană, nu ne protejează de prostia omenească. Deci, porțile iadului stau pregătite să se deschidă.
Ce s-a întâmplat în China? Nimeni nu știe ce s-a discutat cu ce rezultat, cu excepția celor două delegații. Se știu două lucruri. Primul. La întoarcere, delegația franceză a aterizat la Otopeni să alimenteze tehnic avioanele. Această informație a fost livrată pentru proști. Și nu sunt puțini. Sigur, escala asta tehnică, prin definiție, ascunde niște interese majore care pot fi între disperare și speranță. Al doilea. În China, stimata și preanesuferita- îmi asum termenul- Ursula von der Leyen a fost urcată într-o mașină cu nr. 004 care în simbolistica chineză înseamnă moarte! Chiar moartea persoanei din acea mașină! Co-lo-sal! Puteau greși chinezii atât de rău? Niciodată. În Europa, nu s-a comentat nicăieri acest gest, poate accidental. În România a vorbit despre el și l-a comentat pe larg Realitatea Plus.
Nu înspăimântă întrebarea asta? Nu e un avertisment despre ce urmează? Odată ce țările cred că războiul e inevitabil, urmează o cursă teribilă a înarmărilor. Compromisurile sunt refuzate, orgoliile exacerbate, gesturile de bună voință – capcane. Războiul e sigur.
În acest timp, când subliminal președinta Comisiei Europene este amenințată cu moartea, iar lumea se face în mod stupid că nu vede, ce făceam noi la Galați? Ceea ce știm mai bine. Să ne distrăm fantastic de prost. A reapărut în peisaj Festivalul Scrumbiei după scenariul cunoscut. Dintotdeauna am contestat dreptul de folosință a așa-zisei licențe acordate lui Florin Pâslaru pentru acest festival. Nu-mi imaginez că vreodata, dl. Pâslaru a fost și este regele peștilor ca să-și permită să ne impună nouă ideea că nu putem folosi numele acestui pește decât dacă îi dăm lui o plată. A creat el peștele? I-a dat el numele? Cum spuneam, prostia umană e infinită. Anul acesta “inventatorul” scrumbiei (o afacere pesedistă ca să toace bani de la Consiliul Local) l-a invitat pe unul din marii oportuniști ai Revoluției care a primit ordin să se prefacă lucrând și a ajuns erou. Un talent bănuit mare, pierdut într-un caracter mic, de burghez roșu și de burghez alb. Cât o fi costat panarama asta de festival și cui a folosit, ca de obicei nu știm.
Pe gălățeni nu îi interesează războiul. Îi ademenește mirosul de scrumbie pe grătar căci să o cumperi e mai greu la prețul ăsta. Sunt obișnuiți să ridice slava unii impostori care sunt de meserie hoți de afaceri, de bunuri, de frumusețe. Gălățeanul se mulțumește cu puțin, eventual cu natura care se chinuie să înflorească și nu reușește. Aici am ajuns. Singurulele lucruri care contează pentru prea mulți oameni sunt distracția primară, sexul și banii. Nimeni nu-și mai aduce aminte de scopul divin pentru care suntem aici.
Nici la vârful societății nu e vreo schimbare. Zgomot mare ca un tăvălug de tunete din cer. Oameni buni! vine un miliard de lei pentru primarii din zece județe printre care și Galați!!! O nouă rundă de finanțare pentru apă și canal, prin programul Anghel Saligny! Să râzi sau să plângi?
Adică vin 204 milioane de euro în total. Împărțiți la zece județe, daca ar fi egal, ar însemna 13,31 milioane pe județ. Nu e puțin, nu e nici mult, dar asta e o activitate normală, logică, obligatorie a unui Guvern și a unei primării. Pentru asta sunt înființate pe pământ. Unde e lauda? A, vine campania electorală! Aceste lucruri funcționeaza și în limita comercială. Nu iese patronul și țipă “Am făcut planul încă o dată”.
În timp ce noi românii ne purtăm irațional, declarând o faptă de borfaș cum ar fi cea a fostului genial ziarist, în esență un derbedeu, sau ne străduim să alimentăm cu slavă bugetul familie Pâslaru, uităm esențialul. Viața noastră este o exprimare deplină a voinței divinității! Lumea întreagă e între Dumnezeu și diavol. Ce alegem? Știați că lumea nu înseamnă doar pământul, ci întreg cosmosul?
Iisus a spus “Vine ceasul” și a venit.
